După cum ne-am obișnuit, începem seria triatloanelor la Izvorani, unde echipa Smart Atletic a organizat a cincea ediție WinterTri! Este prima competiție de acest profil din an și este primită cu foarte mult entuziasm de către practicanții acestei discipline și în general, de iubitorii de sport! Spun asta pentru că asta am citit pe chipurile oamenilor. Entuziasm, nerăbdare, bucuria reîntâlnirii cu pritenii, cu competitori și oameni care sunt pentru prima dată la start și încă nu știu ce îi așteaptă. Aaa, da, să nu uit, cea mai des întâlnită replică ” Nu prea m-am antrenat, nu prea sunt în formă” și alte derivate ale aceleiași idei. Cu toții am încercat să căutăm scuze, în eventualitatea unui rezultat prost. Replica mea, că doar eu nu fac excepție de la regulă, ”Nu prea stau bine cu alergatul, dar sper să recuperez la bicicletă”. Ce-i drept, chiar nu stau bine, dar era scuza perfectă în cazul în care nu puteam scoate un timp bun la celelate probe.

Cum a fost?

A fost tare fain! Ce îmi place cel mai mult la aceste competiții, sunt oamenii. Da, ei sunt oameni foarte frumoși, care se vede că sunt pasionați de sport și exteriorizează competitivitatea într-un mod prietenos. Spre deosebire de concursurile de ciclism, unde ambițiile sunt mai mari ca în turul Franței!

Prima probă a fost cea de alergare, urmată de bicicletă și la sfârșit proba de înot. Exact invers față de ordinea probelor unui triatlon normal, deoarece am înotat în bazinul olimpic din cadrul complexului, iar să ieși afară la câteva grade, ud fiind, nu-i cea mai smart idee!

Photo by Radu-Cristi

Pentru mine, concursul s-a desfășurat în felul următor: Am avut numărul de concurs 7, iar chiar înainte de start organizatorul a chemat primele 10 numere în față! Na, într-un fel m-am bucurat, căci știam că voi ieși în toate pozele, iar mie îmi place mult camera, dar în același timp deja simțeam cum voi fi depășit de toți cei care sunt în spatele meu! Crezi că m-am subestimat??? Ei bine…nu! Imediat după start, am făcut primii 20 de metrii destul de repede, căci prietenul meu Terry voia să îmi facă o poză și din acel moment am început să văd cum, rând pe rând, am început să fiu depășit. Na, nu-i bai, căci ”competitorul” meu direct era prietenul meu Ionuț (care are diabet și este un super exemplu de om activ, o să vă povestesc de el), cu care am o rivalitate prietenească și mai mult în spirit de glumă. El m-a depășit, dar a rămas în câmpul meu vizual! ”Ioane, nu îmi scapi” mi-am zis și am început să trag de mine, să mențin un ritm cât mai suținut! Aveam de parcurs 5,5 km prin pădure, pe poteci și durm forestier! După primii 3 km am început să mă echilibrez, iar pulsul a coborât de la 85%, spre 75% și am putut accelara. Și ce crezi, l-am depășit pe Ion, iar chiar în acel moment, îmi zice ”Forțezi, forțezi, dar nu te las”. Și nici nu m-a lăsat, terminând împreună prima probă a competiției. Ceea ce mi-a plăcut!

Photo by Events Photographer

Eram cel mai fericit, căci știam că urmează proba mea forte, bicicleta, iar din momentul în care m-am urcat, deja mă simțeam bine, puternic, mă simțeam ca Jack, din Titianic, îmi strigam în cap ” I’m the King of the Wooorld”. Dar eu sunt mai norocos ca Jack, am trăit să pot scrie aceste rânduri. Aici nu prea am multe de povestit, căci euforia mea m-a dus foarte repede spre final, iar cei 12 km ai probei au fost foarte plăcuți. Organizatorul a impus participarea doar cu biciclete mountain bike (MTB) căci suprafața pe care am rulat a fost variată. În timpul probei, m-am întâlnit cu Claudiu, un alt prieten, i-am spus să vină cu mine și am pedalat amândoi ca și cum la sfârșit ne așteptau cel puțin trei fete, experte în masaj! De relaxare, de ce te gândești la prostii?

Recomandarea mea pentru proba de bicicletă

Dacă nu ești profesionist sau foarte, foarte bine antrenat, îți recomand ca la proba de bicicletă să nu forțezi prea tare și să nu mergi într-un raport în care să ai cadență mică și rezistență mare. Riști să incarci mușchii foarte mult, iar la sfârșitul acestei probe  să ai crampe musculare sau să nu mai dai randament la următoarea. Eu am mers într-un raport mediu, am încercat să păstrez o cadență în jur de 100 de rpm și să nu simt greutate prea mare în pedală!

Photo by Events Photographer

Am terminat și proba de bici, în zona de tranziție m-am dezbrăcat, nu prea repede, că la noi în Ardeal în general nu-i grabă mare și m-am dus spre bazin, unde era caaald și bineee! Am avut de înotat 500 de metrii, adică 10 lungimi ale bazinului olimpic! În apă eu mă simt bine, nu sunt prea rapid, dar nici nu mă plâng. Am parcurs relaxat cele 10 bazine, nu am forțat, ca să fiu sigur că nu am probleme cu crampele și am încheiat fericit și ultima probă. Sugestie: înainte să intrii în apă, nu lua o pastilă de supt cu magneziu, așa cum am făcut eu, căci saliva devine foarte groasă și m-am tot înecat din această cauză. Dacă ai nevoie de magneziu, așa cum am eu, sugerez un shot de magneziu între probe! Am ieșit din bazin, mai aveam de parcurs 20 de metrii până la finish și m-am sincronizat cu un alt participant, de data asta nu îmi era prieten și mi-am spus că pe el nu îl pot lăsa să mă bată. Eu am accelerat, el la fel, dar v-am spus, king of the world eu, așa că am forțat și mai tare și am încheiat triatlonul înaintea lui și cu timpul de 1.07.20 sec.

În concluzie, m-am simțit excelent, a fost un start lejer al anului, probele destul de ușoare, mulți prieteni și oameni dornici de mișcare și organizare foarte, foarte bună!

Este o varianta excelentă pentru cei care sunt la început și doresc să se acomodeze cu competițiile de triatlon! Dacă anul acesta nu ai participat, la anul trebuie neapărat să îți programezi acest triatlon! Iar medalia de finisher este tare faină!

Felicitări tuturor participanților și abia aștept să ne vedem la următoarele competiții!

Poți vedea pozele lui Events Photographer aici: http://rx.hu/q4Z2 , http://rx.hu/Ucfi